Recenzie: Losing Hope de Colleen Hoover

Losing Hope- Recenzie
Synopsis:



In the follow-up to Colleen Hoover’s #1 New York Times bestseller Hopeless, the charming and irresistible Dean Holder tells the passionate story that has melted thousands of hearts.

In Hopeless, Sky left no secret unearthed, no feeling unshared, and no memory forgotten, but Holder’s past remained a mystery.

Still haunted by the little girl he let walk away, Holder has spent his entire life searching for her in an attempt to finally rid himself of the crushing guilt he has felt for years. But he could not have anticipated that the moment they reconnect, even greater remorse would overwhelm him…

Sometimes in life, if we wish to move forward, we must first dig deep into our past and make amends. In Losing Hope, bestselling author Colleen Hoover reveals what was going on inside Holder’s head during all those hopeless moments—and whether he can gain the peace he desperately needs.............................................................

Recenzie:

Pentru început ar trebui să menţionez faptul că 'Fără Speranţă' a fost una dintre cele mai bune lecturi ale anului 2013- părerea mea- dar sunt convinsă că ştiaţi deja opinia mea, aşa încât am început lectura 'Losing Hope' încredinţată că mă voi bucura de opinia lui Holder în privinţa evenimentelor din 'Hopeless'. M-am înşelat! Atât de mult...

... A FOST GENIALĂ! SUPERBĂ! EXTRAORDINARĂ! Una dintre cele mai bune cărţi pe care le-am citit în viaţa mea! Nu am cuvinte să-mi exprim emoţiile pe care le-am trăit cititnd 'Losing Hope'....

Lăsând la o parte reacţia mea, vă rog să citiţi cât de curând posibil această carte, pentru că sincer este una dintre cele mai bune continuări ale unei serii... să intru în mintea lui Holder a fost incredibil şi mă bucur că am avut această oportunitate, dar să o luăm de la capăt...

 În 'Fără Speranţă', incipitul o introducea în scenă pe Sky şi prietena ei Six, relaţia lor de prietenie şi loialitate, precum şi faptul că reputaţia lui Sky era afectată de Six. Făcând o mică paranteză- m-am întrebat întotdeauna care a fost problema lui Holder cu Grayson, iar în 'Losing Hope' primim toate detaliile acestei 'relaţii'. Mai exact, acesta este incipitul din 'Losing Hope'. Grayson flirtează cu alte fete pe la spatele lui Les, iar Holder află primul despre această situaţie şi-l obligă pe Grayson să se despartă de Les- niciunui frate nu-i place ca propria lui soră să fie încurcată cu un băiat care abuză de încrederea ei în felul acesta, în special dacă luăm în considerare relaţia lor apropiată- şi astfel declanşează, fără voia lui, o decizie teribilă: sinuciderea ei. Sincer, când am ajuns la această parte a romanului, am simţit cum şi inima mea se frângea în acelaşi timp cu a lui Holder. Iar situaţia care urma este... teribilă, Holder încearcă să se refugieze în uitare, dar Less era mereu acolo, murind iar şi iar ...

Unul dintre talentele scriitoarei pe care-l apreciez este că nu se teme să descrie durerea şi suferinţa psihologică ce apare într-o astfel de situaţie, să trateze fără mănuşi consecinţele unei astfel de decizii, aşa încât putem observa puterea dar şi teama lui Holder, mai exact lupta interioară pentru a fi stâlpul de care are nevoie mama lui şi dorinţa de a ceda şi a fugi de toate problemele lui- în cele din urmă cedând...

Dar moartea lui Les nu l-a afectat doar pe Holder, ci şi pe prietena ei cea mai bună, care îşi va găsi consolarea în braţele lui Holder- ' din vina lui Lesslie', aşa cum menţionează Holder în jurnalul lui Lesslie- unul dintre momentele în care cedează şi acţionează prosteşte- şi astfel vor mai urma multe momente prosteşti, dar el nu este complet singur pentru că astfel intră în scenă Daniel, cel mai bun prieten al lui care-i va lua apărarea împotriva răutăţilor şi a zvonurilor tâmpite ce apar odată cu moartea lui Les. Trebuie să recunosc, din acest moment Daniel m-a cucerit complet! Modul în care îl apără pe Daniel, în cantină, punând pe masă (figurativ vorbind) toate zvonurile prosteşti ale fiecărei persoane în parte... ei bine, a fost una dintre cele mai frumoase şi amuzante scene din roman.

Momentul în care Holder o cunoaşte (reîntâlneşte pe Hope) pe Sky este emoţionant şi confuz, pentru el, doarece crede că astfel viaţa îi dăruieşte o nouă şansă să-şi repare greşelile, să încerce a ajuta măcar una dintre fetele din viaţa lui, dar primeşte o nouă lovitură din partea sorţii, cel puţin aşa crede el...

Încetul cu încetul prietenia dintre el şi Sky evoluează într-o frumoasă poveste de dragoste până când el ajunge să nu-şi mai dorească ca Sky să fie Hope.

Romanul are unele capitole scrise sub forma unor scrisori către Lesslie, scrisori ce conţin frustrăriile, dezamagirile, speranţele şi dorintele lui, desigur celelalte capitole prezintă povestea lui din prezent. Naraţiunea se face la persoana întâi, din perspectiva lui Holder.

Personaje:

Dean Holder- personajul masculin principal- este descris ca fiind foarte apropiat de sora lui geamănă, Lesslie, loial prietenului său, Daniel, atent şi grijului cu mama lui şi integrându-se foarte uşor în cercurile sociale din liceu- ei bine, cel puţin până când sora lui se sinucide, atunci viaţa lui se schimbă cu aproape 180 de grade-, izolându-se şi fiind izolat de colegii lui, mama lui suferind propria ei durere, singurul lui stâlp de susţinere rămâne prietenul lui. Dar, odată cu apariţia lui Sky, situaţia se schimbă şi îşi va recăpăta liniştea dorită.

Sky-dulce, amuzantă, curajoasă, puternică şi frumoasă îi întoarce lumea lui Holder pe dos şi reuşeşte să-l înveţe să aibă încerdere în el însuşi şi să iubească din nou.

Daniel- amuzant, interesant, curajos, impulsiv, loial, inteligent şi incredibil de sigur pe el- te cucereşte la prima vedere, iar relaţia dintre el şi Holder este mai asemănătoare cu cea a unor fraţi, capabili să facă orice şi să înfrunte pe oricine, atât timp cât sunt împreună. Este personaj incredibil şi mă bucur că are parte de propria lui poveste în 'Finding Cinderella'.

Verdict Final- o lectură incredibilă care te învaţă că viaţa îţi oferă atât suferinţe cât şi fericire, dar trebuie doar să nu te temi să o iei de la capât atunci când esti pus la pământ. Să nu-ţi fie teamă să iubeşti şi să ierţi...

Nota mea....10/5!

Citate:

“I wonder if it's possible for people to fall in love with a person one characteristic at a time, or if you fall for the entire person at once.” 
 

“But I’ve learned over the past year what it really means to be able to
miss someone. In order to miss someone, that means you were privileged enough to have
them in your life to begin with.” 
 

“All those nights you held me and just let me cry . . . you have no idea how many
times you’ve already saved me.” 
 

“I've loved Hope since we were kids. But tonight? Tonight I fell in love with Sky.” 
 

“But I'm not falling in love with her piece by piece anymore. I'm in love with the whole girl. Every single piece of her.” 
 

“I don't want her to feel nothing when I kiss her. I want her to feel everything.” 
 

“What you want to do tonight?

I read Daniel's text and respond.

Sorry. Plans.

WTF, puss flap!? No! Me. You. Plans.

Can't. Pretty sure I have a date.

Sky?

Yep.

Can I come?

Nope.

Can I be your date next Saturday, then?

Sure, babe.

Can't wait, sugar.” 
 

“Time has completely stopped, and all I'm thinking about while we kiss is how this is what saves people. Moments like these with people like her are what make all the sufferings worth it.” 
 

“I'm gonna go live my life now, Les. A life I'm actually able to look forward to, and I'd honestly thought I'd never be able to say that. Then again, I'd honestly thought I'd always be hopeless, but I find hope every single day.” 
 

“I can't explain to you how perfect this girl is. And when I say perfect, I mean imperfect, because there's just too much wrong with her. But everything wrong with her is everything that draws me in and makes her perfect.” 
 

“I’m pretty sure it’s too soon to love her, but shit. She’s got to stop doing and saying these unexpected things that make me want to fast-forward whatever’s going on between us. Because I want to kiss her and make love to her and marry her and make her have my babies and I want it all to happen tonight” 
 

“In order to miss someone, that means you were privileged enough to have them in your life to begin with.” 
 

“I used to think the best part of me died with Les, but the best part of me is standing right here in front of me.” 
 

“...And I'm not ready to tell you I'm in love with you, because I'm not. Not yet. But whatever this I'm feeling - it's so much more than like...And for the past few weeks I've been trying to figure it out. I've been trying to figure out why there isn't some word to describe it. I want to tell you exactly how I feel but there isn't a single goddamned word in the entire dictionary that can describe this point between liking you and loving you, but I need that word..."
"Living,"she finally whispers.
"I live you, Sky...I live you so much.” 
 

“Wait, wait, wait," Breckin says, interrupting the story. "You called her Cinderella? What the hell for?"

Daniel shrugs. "We were in a janitor's closet. I didn't know her name and there were all these mops and brooms and shit and it reminded me of Cinderella, okay? Give me a break.” 
 

“I call her Val because it's short for Valium and I always tell her she needs to take that shit by the bucketful. I wasn't lying when I said she was fucking crazy."

“What time should I come stalk you tomorrow?”
“Six-thirty?” She says breathlessly.
“Six-thirty sounds good.” Six-thirty is my new favorite
time of day.” 
 

“But everything wrong with her is everything that draws me in and makes her perfect. She’s flat-out rude to me and I love it. She’s stubborn and I love it.” 
 

“You did everything you could, but sometimes all the love in the world from mothers and brothers isn't enough to help pull someone out of their nightmare. We just need to accept that things are what they are, and all the guilt and regret in the world can't change that.” 
 

 “Devastated should be reserved for mothers”

“As soon as my fingers graze her skin, chills rush down her arms. She tightens her arms over her chest and rubs the chills away. I can’t help but grin, knowing it was my hand on her skin that did that to her. Best. Feeling. Ever.” 
 

“Is it racist of me to not really want to hear about your gay sex?” 
 

“I want to kiss her so fucking bad but I’m too scared. I’m scared if I kiss her too soon, it’ll feel like every other kiss she’s ever received. She’ll feel nothing.
I don’t want her to feel nothing, when I kiss her. I want her to feel everything.” 
 

“I didn't just live her. I love her. I've loved her since we were kids.”   
 

“Just seeing her again, even from a distance, reminds meof why I crave to be around her so much. It’s only been a
few days, but since the moment I met her, no matter where I am, I’m constantly wondering about her. My attention is constantly homed in on her like I’m a compass and she’s my North.” 
 

“As soon as the words leave her mouth, I'm completely consumed by a sense of peace. For the first time since the second she was taken away from me, I finally know what forgiveness feels like.” 
 

“I dip my head and kiss her. I kiss her like she deserves to be kissed. I hold her like she deserves to be held. And I'm about to make love to her like she deserves to be loved.” 
 

“You would think a person could only die once. You would think you would only find you sister's lifeless body once. You would think you would only have to watch your mother's reaction once after finding out her only daughter is dead.
Once is so far from accurate.
It happens repeatedly.
Every single time I close my eyes I see Les's eyes. Every time my mother looks at me, she's watching me tell her that her daughter is dead for the second time. For the third time. For the thousandth time. Every time I take a breath or blink or speak, I experience her death all over again. I don't sit here and wonder if the fact that she's dead will ever sink in. I sit here and wonder when I'll stop having to watch her die.” 
 

“I don’t remember what it’s like to care enough about life that the thought of death could destroy me” 
 

“She doesn’t even tell me it’ll be okay when every single ounce of whatever was left inside my chest is propelled out of me the moment I realize that the very best part of me is dead.”

Mulţumesc frumos Books Express pentru oportunitatea de a citi această carte!

În curând va apărea la Editura Epica!