Social Icons

.

21 April 2015

Review: Onix de Jennifer L. Armentrout

ONIX
Cartea a doua din seria LUX

Editura LEDA
Publicată în 2015
Număr de pagini: 477
Gen: Fantasy/Beletristică/Adolescenţi
Sinopsis:

NEW YORK TIMES BESTSELLER

O miză uriaşă, o chimie perfectă

E foarte greu să fiu conectată cu Daemon Black…

Prin magia sa extraterestră, Daemon este hotărât să-mi demonstreze că ceea ce simte pentru mine e mai mult decât urmarea bizarei conexiuni dintre noi. Aşa că încerc să-l ţin la distanţă, deşi e mai aprins ca niciodată în aceste zile reci de iarnă. Dar noi avem probleme mai mari.

Ceva mai rău decât arumii se află în oraş…

MA-ul este aici. Dacă descoperă ce poate face Daemon şi că există o conexiune între noi doi, atunci sunt terminată. La fel şi el.

Iar la şcoala noastră a venit un băiat nou, care are un secret. Ştie ce s-a întâmplat cu mine şi mă poate ajuta, dar pentru asta trebuie să-l mint pe Daemon şi să stau departe de el. De parcă aş putea! Căci, în ciuda raţiunii, simt că mă îndrăgostesc de Daemon. Rău de tot.

Dar apoi totul se schimbă…

Am văzut pe cineva care nu ar trebui să mai fie în viaţă. Şi trebuie să-i spun lui Daemon, chiar dacă ştiu că nu va înceta să caute până ce nu va afla adevărul. Ce s-a întâmplat cu fratele lui? Cine l-a trădat?

Şi ce vrea MA-ul de la ei – de la mine?

Nimeni nu este cine pare a fi.

Şi nu toată lumea va supravieţui minciunilor…


Dacă recenzia mea v-a convins şi credeţi că merită să o citiţi, o găsiţi AICI.

Părerea mea (Laura): 

    Wow... Iubesc această serie şi sper din toată inima ca Editura Leda continue să ne încânte creierul cu următoarele volume.

    Dacă primul volum, Obsidian m-a captivat şi m-a încântat Onix m-a bulversat cu totul, m-a distrus emoţional, mi-a acaparat tot timpul şi m-a devorat pe interior. Şi toate acestea datorită cantităţii mari de informaţii, emoţii şi senzaţii. A fost extraordinară, nici nu am destule cuvinte pentru a descrie ceea ce am simţit pe parcursul celor 477 de pagini. 

  Oare este posibil să existe o conexiune puternică între un om şi un extraterestru? Oare va putea Kitten să reziste atracţiei pe care o simte faţă de Daemon? Oare ce se va întâmpla cu Dee? Va reuşi Daemon să o protejeze pe sora lui? Dar Katy va putea face faţă noilor ei puteri? Acestea sunt întrebările cu care mi-am început noul volum din serie. Şi fără a vă dezvălui prea multe pot să spun că am avut parte de toate răspunsurile dar la final, am rămas cu altele mai noi şi mai intense.

"M-am uitat iar pe geam, peste tot. Nu am văzut pe nimeni. Pieptul parcă mi s-a umplut de dor. Am tras draperia mai mult şi mi-am lipit fruntea de geamul rece. Nu puteam să spun cum ştiam asta, dar eram sigură. Undeva, ascuns în umbrele nopţii, era Daemon.

  Şi fiecare părticică din fiinţa mea voia- simţea nevoia- să meargă la el. Suferinţa aceea din ochii lui... Era ceva aşa de mare, care trecea şi peste mine şi el. Era mult mai mare decât mintea mea putea să cuprindă."

   Jennifer a reuşit şi de data aceasta să creeze ceva frumos, a reuşit să mă pună în situaţia de-a mă pierde complet în paginile povestirii, până la final, m-a acaparat încă de la primul cuvânt şi m-a purtat într-o lume fantastică plină de acţiune, suspans şi romantism.

  Onix are mai multă acţiune, este mai întunecată, mai plină de rău şi mai emoţionantă. Iar finalul... nu pot să cred că s-a terminat aşa. Oare este adevărat??? Acum aştept cu sufletul la gură următorul volum, care se anunţă mai terifiant şi mai palpitant.

   Nu pot să scriu o recenzie fără a dezvălui ceva, despre ceea ce se petrece în carte, în mare, nu dau prea multe detalii. Onix începe exact acolo unde s-a sfârşit Obsidian: Katy simte efectele "mega iluminării" pe care i-a transmis-o Daemon, şi legătura care s-a creat între ei. Ea face totul pentru a rezista atracţiei pentru că nu este sigură şi nu îl crede pe Daemon. Acesta face tot posibilul să o convingă că o iubeşte. Dar ca o ironie a sorţii intervine un nou personaj, Blake, care intră în viaţa lui Katy şi face ca lucrurile să devină mai complicate. Katy se apropie de noul băiat(uman) din oraş şi îi dezvăluie unele secrete pe care nu ar trebui să le spună şi care îi pun viaţa în pericol atât ei cât şi lui Dee, Daemon şi tuturor extratereştrilor. Toate acestea duc la un conflict şi la o acţiune intensă.

"I-am apucat obrajii în palme. Erau calzi, ca întotdeauna- o atingere solară. Pielea lui era fină şi zumzăia sub mâinile mele. M-am apropiat de el şi nu s-a mişcat...nici n-a respirat. Adică, deloc. Faptul că pot să-i fac asta m-a umplut de un sentiment de putere. Am închis ochii şi l-am sărutat uşor. 
  - Kitten, a spus el răguşit. 

 L-am sărutat delicat, strecurându-mi mâinile prin părul lui mătăsos, lăsând şuviţele să-mi treacă printre degete. Am simţit în el aceeaşi dorinţă, aceeaşi nevoie şi acelaşi fior în inimă. Pasionant. Înfricoşător. M-am tras înapoi. 
  - Kitten, a spus el iar, cu vocea sugrumată. Nu poţi să faci asta şi apoi să te opreşti. Nu se face aşa. 
 M-am uitat lung la el, cu respiraţia blocată în plămâni. 
  -Nu atunci când eşti a mea. Daemon s-a desprins de zid şi m-a tras spre el. Iar tu eşti a mea."

    Daemon este mult diferit faţă de cel din Obsidian. El este tot sarcastic şi uneori un dobitoc dar este mai dulce, mai grijuliu, mai iubitor şi face tot ce poate pentru a-i demonstra lui Katy că nu legătura dintre ei este de vină pentru atracţia pe care o simt. Vom întâlni partea nevăzută a lui Daemon- plin de emoţii şi sentimente.

   Dacă Obsidian a fost atracţie şi romance, Onix este mai mult şi mai intens cu multă atracţie şi cu ceva mai deosebit, ceva de genul "wowwww".

  Katy continuă să fie una dintre cele mai bune personaje din lumea YA. Puterea, curajul şi determinarea sunt de neclintit ca în Obsidian iar la finalul din Onix este mult diferită şi mult mai puternică faţă de început. Face unele greşeli dar trebuie să îi înţelegem motivele, ea vrea doar să-i protejeze şi să-i ajute pe Daemon şi pe cei asemenea lui. Toate acestea o ajută să devină mai dură şi mai hotărâtă. 

  Ciondăneala, împunsăturile cu stiloul, momentele sexy şi declaraţiile şoptite care nu au lipsit din Onix, m-au făcut să ador cartea, reuşind chiar să mă ţină lipită de ea, devorând fiecare cuvânt şi fiecare pagină, până la final. Lumea Luxenilor este explorată mai în profunzime şi ne este mai abil şi mai intens prezentată, acţuinea este mai plină de suspans, romantismul devine mai fierbinte iar personajele ne sunt descrise mai pe larg, pentru a le putea cunoaşte şi înţelege mai bine.

  Recomand Obsidian, recomand Onix, recomand întreaga serie Lux. Trebuie să citiţi Onix pentru că este plină de momente pasionale-dulci, tensionate- demne de leşin, plăcute de îţi pot tăia respiraţia, multă acţiune, pericol şi surprize încântătoare.

" -Fiindcă nu vreau să fii în pericol- ce zici de argumentul ăsta? Nici ăsta nu e destul de bun pentru tine? a ţipat el şi eu am sărit în sus. 

  S-a uitat în altă parte, respirând adânc de mai multe ori.

  Nu îmi dădusem seama că ăsta ar putea să fie adevăratul motiv pentru tot comportamentul lui. Fiecare fibră din corpul meu s-a înmuiat şi nervii mei s-au topit ca un fulg de zăpadă.

  - Daemon, nu poţi să mă opreşti doar fiindcă vrei să mă protejezi.

 El a întors capul spre mine. 

  -Am nevoie să te protejez.

 Am nevoie era o expresie aşa de puternică, încât mi s-au oprit şi respiraţia, şi inima."

No comments:

Post a Comment

 
 
Blogger Templates