Recenzie: A 16-a Lună de Kami Garcia şi Margaret Stohl

"Nu existau surprize în Gatlin County. Eram practic în mijlocul ţării nicăieri. Cel puţin aşa credeam. Ce tare mă înşelam! Exista un blestem. Exista o fată. Şi, în final, va exista şi un mormânt." Dragoste încă din prima clipă... Încă înainte să o fi zărit pentru prima dată, ea i-a bântuit visele: Lena, fata cea nouă de la şcoala lui Ethan. Lena, fata cu părul negru şi ochi verzi, Lena, cea care locuieşte în Ravenwood, vechea plantaţie pe care toţi cei din Gatlin o ocolesc, toţi cu excepţia lui Ethan. Lena, de care Ethan se va îndrăgosti fără scăpare. Dar Lena este urmărită de un blestem, pe care ea încearcă să îl ascundă cu orice chip. Ea este o Caster, provine dintr-o familie de vrăjitoare şi la a şaisprezecea aniversare, ea va fi chemată. Atunci se va decide dacă ea va fi o vrăjitoare a luminii sau o vrăjitoare a întunericului... Ethan ştie că nu are de ales, lui îi este scris să o iubească pe Lena pe vecie. Dar va putea ea să-i rămână alături indiferent cărei părţi îi va aparţine?

Cartea poate fi comandată AICI!

......................................................................................................................................

Mulţumesc Librăriei RAO pentru minunata oportunitate de a citi această carte deosebită!

“ There was a curse.

There was a girl.

And in the end, there was a grave.

I never even saw it coming.”

Ethan, un băiat de 16 ani abia aşteaptă să plece din Gatlin un mic oraş din South Carolina. El locuieşte împreună cu tatăl său şi cu Amma, o îngrijitoare care se comportă mai degrabă ca o bunicuţă. El citeşte o tonă de cărţi, ca să se poată detaşa de realitate şi de visele lui ciudate despre o fată, de care se îndrăgosteşte.

Lena Duchannes este noua fată din oraş, care sa mutat recent în Gatlin coincidenţă sau nu! Ea locuieşte acum cu unchiul ei cunoscut de către localnici şi sub numele de Bătrânul Ravenwood. Macon Ravenwood este un pustnic, el nu şi-a părăsit conacul ani de zile, iar acum singurul lucru despre care oamenii vorbesc este nepoata lui. Ea se întâmplă să fie şi fata din visele lui Ethan.

Mitologia Casterilor a fost minunată şi existenţa Casterilor Întunecaţi- persoane crude şi puternice-a făcut povestea mult mai romantică, m-a făcut să mă gândesc la un fel de Romeo şi Julieta. Evoluţia Lenei şi a lui Ethan a fost minunată, dar aceleaşi lucruri spuse din nou de către Lena te-ar putea face să vrei să o omori.

“Don’t you know the eyes are the windows to the soul?”

“Maybe I don’t want anyone to have a window into mine.”

Ce a făcut povestea specială şi să iasă în evidenţă, în opinia mea a fost blestemul aruncat asupra familiei Lenei. Nu poţi spune dacă eşti Bun sau Rău. Putearea te cucereşte pur şi simplu în cea de-a 16-a aniversare. Iubesc ideea ca într-o zi cineva, poate fi la fel de dulce ca o bezea şi apoi se poate transforma într-un drăcuşor zgubilitic. Conceptul a fost foarte interesant şi din acest motiv am continuat să citesc.

Când am aflat despre Lena şi puterea familiei ei parcă a fost magic, oarecum. Văzându-l pe Ethan crescând acolo şi cunoscând-o pe Lena m-a făcut să pun stop cadru şi să rememorez fiecare gest şi sentiment fără a mai vrea să dau play din nou. Am văzut că Ravenwoodul ar putea arăta cam derăpănat dar încântător în acelaşi timp. Şi am fost la fel de entuziasmată şi fermecată ca Ethan.

„ Mortals. I envy you. You think you can change things. Stop the universe. Undo what was done long before you came along. You are such beautiful creatures.”

Autorii au făcut o treabă minunată făcând  Gatlinul să pară un personaj real pentru mine. Câteodată parcă îl simţeam cum respiră:)). Cadrul a fost conceput în aşa manieră încât să adauge o stare de spirit generală cărţii. Îmi puteam imagina fără probleme muşchiul copacilor şi Ravenwoodul.  Cum toată lumea îşi ştia arborele genealogic. Mă simţeam de parcă aş fi trăit acolo cu Ethan.

„ I guess this was what it felt like to love someone, and feel like you had lost them. Even when you were still holding them in your arms. „

Personajele au fost foarte bine conturate. Nu m-am aşteptat ca sfârşitul să fie atât de …..! Tac din gură:))…dar chiar m-a şocat. Mi-a plăcut felul în care trecutul, prezentul şi chiar viitorul erau atât de bine legate între ele.

„ I never loved you any more than I do, right this second. And I’ll never love you any less than I do, right this second. ”

 A 16-a Lună îmbină trecutul, prezentul şi viitorul într-o poveste, care îţi dă impresia că orice este posibil. Povestea de dragoste dintre Ethan şi Lena, care gradat te va face să zâmbeşti. Recoman această carte celor care vor să-şi reamintească puţin de romantismul tipic Romeo şi Julieta.

Nota mea:4/5