Ţin minte că în urmă cu un an, la ora de psihologie, un coleg a venit lângă catedră ca să poarte o discuţie cu domnul profesor, despre sport în timp ce noi, ceilalţi aveam alte activităţi. Cu toate acestea eu m-am oprit pentru o secundă şi l-am ascultat pentru că principala temă de discuţie era sportul românesc. Acest băiat care juca handbal a reuşit să mă impresioneze. El vorbea despre faptul că statul nu investeşte în copiii talentaţi din ţara asta, de faptul că nimeni nu îi ajută să-şi cumpere echipamentul necesar şi că aceştia sunt nevoiţi să lucreze cu ce au la îndemână şi anume echipament vechi de ani de zile. Nu voia să renunţe la sport, dar faptul că nu vedea un viitor în asta îl făcea să se întrebe dacă merită să meargă mai departe. Atunci am tăcut, nu am spus nimic, ci doar m-am gândit! M-am gândit la mine în viitor şi la banii, pe care aş vrea să-i investesc în aceşti copiii talentaţi, din păcate visul a durat doar o secundă, după care a fost spulberat. Poate că într-o zi voi reuşi totuşi să fac ceva pentru a susţine un talent măcar, dacă nu chiar mai multe.
Simona Halep m-a impresionat foarte mult! S-a luptat şi a fost plină de hotărâre şi determinare, nu am spus niciodată "mulţumesc" acestui om pentru că simt că asta ar fi o nesimţire din partea mea. Nu am de ce să-i mulţumesc. Din păcate nu am ajutat cu nimic la evoluţia ei şi nici nu i-am fost alături în cele mai dificile momente din timpul antrenamentelor. Nu am contribuit cu nimic la avântul acestei fete. De ce i-aş mulţumi? Ce pot face este să-i acord admiraţia şi respectul meu! Admiraţie pentru că a reuşit să ajungă atât de sus prin muncă şi multă ambiţie şi respect pentru că a reuşit să fie un model pentru tinerii sportivi care cred că ceea ce fac ei nu este apreciat. Desigur ea este o excepţie, dar consider că atunci când eşti bun ajungi să fi o excepţie, consider că dacă nu te laşi învins de un sistem bolnav şi lupţi după propriile tale reguli, ghidat de propria ambiţie, poţi ajunge pe podium.
Am urmărit meciul Simonei Halep cu drag, pentru că voiam să o susţin, dacă nu am putut să o susţin atunci când nu era în top 3, măcar să o susţin acum şi să-i transmit toate gândurile mele pozitive. Când a pierdut m-am simţit rău pentru că văzusem cât de mult se luptase pentru victoria asta, m-am simţit rău pentru că aş fi vrut ca ea să fie câştigătoarea trofeului. Cu toate acestea mi-am dat seama că totuşi a câştigat ceva, a câştigat admiraţia mea, a ta şi a multor români, a câştigat respect şi nu în cele din urmă munca ei a dat roade, a ajuns la Roland Garros! Te admir Simona Halep!
Articolul care m-a inspirat să scriu acest post: http://www.vulpescu.eu/2014/06/06/nu-iti-multumesc-simona-halep/
No comments:
Post a Comment