Autor: Simona Stoica
Editura: Herg Benet
Apariţie: 2014
Pagini: 336
Foc şi Cenuşă. Lumină şi Întuneric. Pasiune şi Obsesie.
În străvechea cetate din Haven, Rephelimii, un grup de asasini conduşi şi instruiţi de Azazeal Vellenhall, încearcă să împiedice declanşarea unui război cu Cele Zece Orori. Jack Harper, liderul lor, este trimis dincolo de Voal, pentru a o găsi pe nepoata lui Azazeal – tânăra Desiree, cea de a Treia Cheie a Havenului. Însă când descoperă misterele care înconjoară conacul Wolfmaner şi cine e răspunzator pentru crimele săvârşite în urmă cu 150 de ani, Desiree refuză să îşi accepte moştenirea şi să înfrunte trecutul. Jack nu are de gând să renunţe şi ar face orice ca să salveze Havenul. Îi va câştiga încrederea, o va minţi şi o va seduce pentru a-şi îndeplini misiunea.
Provocarea a fost acceptată.
Gândurile mele (Andreea):
Mai întâi, vreau să-i mulţumesc mult de tot Simonei pentru şansa de a pătrunde în lumea Rephelimilor! Aproape că îmi doresc să fac parte din ea cu adevărat.
Această carte a fost o provocare. O provocare în adevăratul sens al cuvântului. A trecut destulă vreme de când am citit ceva care să-mi menţină simţurile în alertă pe toată durata lecturii. Şi acesta este de-abia începutul. Nici nu vreau să mă gândesc la ce urmează şi ce greu îmi va fi să fac ordine în haosul din mintea mea.
Cum poate o carte să te răvăşească în halul acesta, să se joace cu sentimentele tale, încât să nu mai fii în stare să formulezi o amărâtă de frază? M-am luptat mult cu literele, pentru a scoate câteva cuvinte despre ceea ce am simţit şi simt în legătură cu acest roman. Până la urmă, sper eu, am scos-o la capăt şi am reuşit să aştern câteva rânduri.
"La început era Cuvântul..." Nimic mai adevărat. Dumnezeu a ştiut ce face când a dat glas oamenilor, nu doar să se exprime şi să comunice între ei, dar şi pentru simplul fapt că, prin cuvintele rostite, noi, oamenii, am căpătat o unealtă, o armă chiar, prin intermediul căreia putem reda sau distruge vieţi, fără să lăsăm urme.
Poate vă întrebaţi ce m-o fi apucat de l-am băgat şi pe Dumnezeu în toată treaba asta. Ei, bine, nu El efectiv, ci "cuvântul" în sine are legătură cu această carte, cu personajele, cu atitudinea lor, unul faţă de altul, care se schimbă la fiecare pas făcut. Un simplu cuvânt îţi poate schimba Soarta, fără a i te putea împotrivi.
Ca şi în realitate, si în lumea creată de Simona, personajele (toţi suntem nişte personaje, indiferent dacă este vorba de lumea reală sau cea fictivă) au tendinţa de a se cataloga unele pe altele datorită cuvintelor rostite. Cuvântul este la putere, având o influenţă destul de mare asupra noastră. Nişte simple cuvinte ne pot răni sau ne pot reda o speranţă de mult pierdută. Nişte simple cuvinte ne pot face să ne pierdem încrederea unii în alţii. Nişte simple cuvinte ne împing de la spate, pentru a face lucruri de care ne este teamă şi nu avem curajul necesar de a le duce la capăt. Nişte simple cuvinte ne pot provoca să ne avântăm cu capul înainte, fără a ţine cont de consecinţe.
Acest lucru îl păţeşte şi eroina noastră, Desiree.
Este pentru prima dată când întâlnesc la o carte, o altă abordare de început, şi anume, o notă a autoarei prin care ne avertizează că ceea ce urmează să descoperim, ar fi trebuit să rămână ascuns ochilor noştri. Dar, cum noi, cititorii, suntem nişte fiinţe curioase de fel, nu putem fi speriaţi aşa uşor, indiferent de ce ne aşteaptă. Am dreptate?
Şi prologul mi s-a părut interesant, aşa cum este el conceput. Prima parte a acestuia este prezentată în versuri, urmate apoi de rândurile în proză.
Şi prologul mi s-a părut interesant, aşa cum este el conceput. Prima parte a acestuia este prezentată în versuri, urmate apoi de rândurile în proză.
Primul volum al romanului "Provocarea" ne prezintă "Misterul celor 7 oglinzi".
Haven
Povestea începe cu cererea pe care Azazeal Vellenhall i-o emite lui Jack Harper, aceea de a o aduce cu orice preţ pe tânăra Desiree în lumea lor, pentru a-şi lua în primire "moştenirea" şi pentru a-i salva pe cei ca ea. Bineînţeles că acesta acceptă provocarea.
"Viitorul tuturor stă în mâinile tale şi ale acelei fete, pe care trebuie să o câştigi de partea noastră, îi repetă cu înflăcărare Azazeal. E singura şansă pe care o mai avem. Fă-o să se îndrăgostească de tine, adăugă cu prudenţă, urmărind reacţia Rephelimului. Îndepărteaz-o de cei de care este apropiată şi arată-i de ce eşti capabil, însă nu o speria. Las-o să se obişnuiască cu prezenţa ta şi de-abia atunci ajut-o să-şi descopere puterile."
Wolfcraft
Plictisiţi de monotonie, Sarah, Viola, Derek şi Michael vor să mai iasă din rutină şi se gândesc să facă ceva aventuros, ceva neobişnuit. Adolescenţii îi împărtăşesc ideea lor şi Desireei (Des), "micuţa" grupului, aşa cum o alintă Michael, iar aceasta vine cu propunerea de a intra în conacul Wolfmaner, pentru a descoperi ce s-a întâmplat cu adevărat în noaptea balului dat de familia Rockner, în urmă cu 150 de ani.
După o scurtă vizită la vrăjitoarea Miranda, ce n-a ieşit prea bine, Des are impresia că fiecare pas îi este urmărit, dar starea de siguranţă pe care o simte, o face, pentru câteva momente, să uite de acea prezenţă stranie.
"Nu îndrăzneam să-mi întorc privirea, dar aveam din nou impresia că eram urmărită, doar că acest lucru nu părea să mă mai deranjeze. La fel ca în parc, mă simţeam ocrotită şi în siguranţă."
Odată cu pătrunderea în conac, neîncrederea, teama, minciunile şi îndoiala îşi fac încet, încet loc în sufletele tinerilor. Secrete întunecate şi misterul din jurul oglinzilor se lasă descoperite, iar prietenia lor este pusă la grea încercare, cu fiecare obstacol întâmpinat.
"Te-ai gândit vreodată că unii vor să te vadă moartă pentru simplul motiv că exişti?"
Vor reuşi aceştia să afle cu adevărat ce s-a întâmplat în noaptea din urmă cu 150 de ani? Dacă da, vor împărtăşi acest secret cu cei din oraş sau îl vor ţine pentru ei? Ce a speriat-o pe Des în urma întâlnirii cu vrăjitoarea Miranda? Şi cine este această misterioasă "creatură" care o pândeşte din umbră?
Veţi afla numai dacă o veţi citi!!
Cartea este, aşa cum am spus ceva mai sus, o provocare în sine. Este o "lume" care te prinde în mrejele ei şi te lasă fără suflare. O recomand tuturor iubitorilor de acest gen şi nu numai. Oricine este binevenit să ia parte la o asemenea provocare, ce se va juca cu minţile voastre până nu veţi mai şti de voi.
Nota mea: 5/5
Foarte frumoasa recenzia ! Subiectul mi se pare foarte interesant , numele de Rephelim fiindu-mi strain , pana cand am auzit de Simona Stoica. Am auzit cateva pareri negative ,acestea referindu-se la scriitura autoarei si la personaje ,dar acum nu mai am dubii. Abia astept sa o citesc si eu !
ReplyDeleteRecomand lecturarea acestui roman. Chiar nu ai nimic de pierdut. Simona stie exact cum sa te prinda in "capcana" si sa nu-ti mai dea drumul. :3
Delete