Data apariției: Iulie 2015
Traducător: Emilia Vasiliu
Număr pagini: 224
Tip copertă: Broșată
O #GIRLBOSS își ia viață în serios fără să se ia pe ea însăși foarte în serios. Riscă și își asumă responsabilitatea în condițiile impuse de ea. Știe când să atace și când să folosească eschivă. Când să fie serioasă și când să dea frâu liber nebuniei interioare. Așa cum scrie Sophia: „Am trei sfaturi pe care aș vrea să vi le amintiți: Nu vă maturizați niciodată. Nu deveniți plictisitori. Nu deveniți niciodată conformiști. OK? Bine. Atunci hai să facem asta".
„Cenusăreasa tehnologiei.” The New York Times
„Noul fenomen al modei.” Forbes
„Pur și simplu genială.” Huffington Post
„#GIRLBOSS este mai mult decât o carte, iar Sophia Amoruso este mai mult decât un furnizor de imbrăcăminte. #GIRLBOSS este un curent, o filosofie despre cum poate fi transformată muncă într-o aventură amuzantă, dinamică și sexy. Sophia ne încurajează să ne asumăm trecutul de care, la un moment dat, ne-a fost rușine (de exemplu, faptul că am fost autoritare, dure sau că ne-am pretat la furtișaguri). Numai așa putem prelua controlul propriului destin, putem deveni independente financiar și putem experimenta o schimbare radicală. Eu mă bag!” Lena Dunham
Gândurile mele
Cam pe vremea asta, anul trecut, auzisem pentru prima dată de #Girlboss. Nu mai citisem nicio carte de dezvoltare personală până în acel moment și nici nu mă încumetam încă s-o fac, așa că, după ceva vreme, uitasem de carte și nu mai revenisem asupra ei. Dar, mai pe la mijlocul lui iulie, anul acesta, am dat pe youtube de o tipă româncă fashonistă care este o împătimită a vintage-ului. Aceasta recomanda în două din filmulețele ei #Girlboss și am trecut-o numaidecât pe lista mea de must. Iar, la scurt timp după, cartea a ajuns și în mâinile mele, fiind peste măsură de încântată că o voi devora în sfârșit.
Mulțumesc Editurii Publica pentru că, datorită lor, s-a întâmplat!
Tot ce știam și aflasem între timp în legătură cu subiectul cărții, era faptul că tipa asta, Sophia Amoruso, a ajuns de la o cotrobăi prin tomberoane în căutare de mâncare, la a conduce o companie de peste 100 de milioane de dolari. Chestia asta m-a frapat atât de tare, încât țineam neapărat să aflu povestea tinerei și care a fost declanșatorul ce a condus la această reușită personală.
Mă tot întrebam dacă totul a fost doar o chestiune de noroc sau s-a datorat ambiției, încrederii în forțele proprii și muncii depuse, de a ajuns într-un asemenea punct înălțător. Dar, lecturând #Girlboss și descoperind fiecare pas mărunt pe care Sophia l-a făcut, a doua variantă mi se impregna tot mai puternic în minte, arătându-mi cât de departe poți ajunge, dacă îți dorești asta cu adevărat și lupți pentru pasiunea ta. Abia după toate astea, recompensele vor veni pe măsură, uneori chiar peste așteptările tale. Ceea ce trebuie să faci este să nu te gândești prea mult unde vei fi mâine, ci să rămâi conectat la ce este astăzi, acum.
Povestind într-o manieră irevocabil de sinceră, umoristică și ușor ironică, Sophia ne prezintă cum a ajuns ea de la o tânără rebelă nonconformistă, respectarea regulilor neexistând în dicționar pentru ea, la o femeie matură, la fel de nonconformistă, care își conduce propria afacere de milioane de dolari, coordonând "o mână" de aproape 400 de angajați care s-o ajute să insufle fiecărui suflet propriul lor stil de a-și purta hainele. Ne demonstrează că, prin aplicarea unor simple idei de zi cu zi, la care toată lumea se gândește, dar prea puțini oameni le iau și în considerare, putem face multe lucruri în viață.
Încă din copilărie a simțit că nu-și găsește locul. Școala nu s-a numărat niciodată printre preferatele sale. Și nu s-a supus niciodată modei, procurându-și hainele de la second-hand-uri, spre disperarea mamei sale. Dar, ceea ce nu știa Sophia, era faptul că aceste căutări acerbe prin SH-uri și îndemânarea pe care a căpătat-o astfel, aveau s-o ajute mai târziu, mai mult decât ar fi visat vreodată.
Adolescența ei nu fost una ca oricare alta, trecând prin niște momente cărora nu le-a dat voie să o influențeze în vreun fel. Divorțul părinților, renunțarea la școală, numeroasele job-uri nasoale, uneori sub nivelul ei și care ajungeau într-un final s-o plictisească, neavând acel ceva pe care ea îl căuta inconștient, găsirea a ceva de mâncare prin tomberoane și făcutul autostopului n-au reușit s-o determine să renunțe la viața ei. Poate că pe unii i-ar fi speriat sau chiar îngrozit un asemenea trai, dar nu și pe Sophia. Tânăra lua totul firesc și dădea înapoi la fel, ca și cum era ceva ce făcea dintoteauna.
Plecând doar de la o sumă de 50 de dolari și nefiind susținută de nimeni altcineva, decât propria persoană, Sophia nu se imagina așa departe cu afacerea pe care abia o începuse și care avansase atât de rapid, din punctul de vedere al tuturor. Și, mai ales, să se mențină la nivelul la care a ajuns. Acum, chiar dacă este fondatoarea, CEO și directorul de creație al Nasty Gal, este tot aceeași Sophia care era la început de drum. Bine, poate cu unele îmbunătățiri! Nu s-a lăsat nicio clipă dusă de val de succesul pe care l-a câștigat pe merit. Nu s-a lăsat distrasă de absolut nimic în a-și mulțumi clienții prin articolele pe care le oferă.
Mi-a plăcut faptul că nu se ascunde după deget și spune direct ceea ce are de spus. Nu îi este rușine cu cine a fost și cu ce a făcut, recunoscând cât se poate de sincer acest lucru. Ne oferă sfaturi din experiențele sale, neașteptând nimic din partea noastră, poate doar multă muncă, devotament și aceeași sinceritate față de noi și de cei din jur. Și o face al naibii de bine!
Trei lucruri pe care le-am învățat eu de la Sophia?
♫ Orice lucru pe care îl voi face, să-l fac cu pasiune!
„Niciodată nu mi-am propus să fiu bogată. Habar n-aveam că firma mea ar valora ceva până când n-au început să-mi bată la ușă investitori. "Compania ta valorează sute de milioane de dolari, iar tu deții atât din ea, așa că și tu însăți valorezi atât de mult." A fost șocant cât de repede s-a întâmplat totul. Nasty Gal a trecut de la a face 150.000 de dolari într-un an la a face 150.000 de dolari într-o zi, iar acum facem 150.000 de dolari în timpul prânzului. Cred că o parte din motivul pentru care Nasty Gal a avut atât de mult succes a fost faptul că scopurile mele n-au fost niciodată de natură financiară.
Credeam în ce făceam și, din fericire, și alți oameni au crezut. Îmi păsa la fel de mult de proces pe cât îmi păsa de rezultate. Nicio decizie nu era prea mică. Fie că era o alegere semantică în descrierea unui produs sau expresia chipului unui model, tratam totul cu cea mai mare grijă. La acea vreme, era datorită faptului că, așa cum am mai spus, sunt genul de om care acordă atenție până și unui detaliu atât de mic cum este o etichetă strâmbă de expediție. Privind retrospectiv, îmi dau seama că aceste lucruri mici cresc sau distrug o afacere.”
♫ Dacă voi crede în mine, o vor face și alții!
Teoria sforii roșii"Am intrat în viața de adult crezând că ideea de capitalism e o înșelătorie, dar, în schimb, am descoperit că e un fel de alchimie. Combini muncă asiduă, creativitate și automotivație, iar lucrurile încep să se întâmple. Și, odată ce începi să înțelegi acea alchimie, sau măcar să o recunoști, poți începe să vezi lumea într-o altă lumină.
Totuși eu cred că am văzut întotdeauna lumea într-o altă lumină. Mama mea spune că, atunci când aveam cinci ani, am făcut rost de o sfoară roșie și fugeam prin locul de joacă, târând-o după mine. Toți ceilalți copii m-au întrebat ce era și eu le-am spus că era un zmeu. Curând, toată lumea avea sfori roșii și alergam cu toții impreună, cu zmeiele noastre sus pe cer.
Dacă eu și această carte avem ceva de dovedit, acel ceva este că, atunci când crezi în tine, și alții vor crede în tine."
♫ Să întreb dacă nu înțeleg ceva, indiferent de situație și de cum mă vor percepe apoi ceilalți!
"Nasty Gal a fost programul meu de masterat. Am învățat să nu am rezerve când vine vorba despre a opri pe cineva în mijlocul unei prezentări pentru a-i cere să clarifice un aspect pentru că nu știu despre ce vorbește. Dacă tot nu înțeleg, îi voi spune: "Tot nu înțeleg" și am să-i cer să explice din nou. Uneori aș putea să aud efectiv sunetul ochilor care se dau peste cap în cameră-dar, considerând că iau decizii care implică atât de mulți bani și atât de mulți oameni, nu-mi permit să mă prefac că știu despre ce e vorba. Când conduci o companie la fel de mare ca a mea, nu ești singurul care ajunge să plătească pentru greșeli. Aș putea "să mă prefac că sunt CEO" sau aș putea să fiu un director de companie, ceea ce înseamnă să facă tot ce trebuie să fac (inclusiv să pun întrebări evidente) pentru a lua cea mai bună decizie pentru compania mea. Nu contează unde te afli în viață, vei economisi mult timp dacă nu-ți vei face prea multe griji pentru ce cred alții despre tine. Cu cât reușești să înveți asta mai devreme, cu atât mai ușor va fi restul vieții tale. Tu ești cine ești, așa că ar fi bine să te obisnuiești cu asta."
Dar asta nu e tot! Sunt mult mai multe sfaturi pe care această #Girlboss ni le oferă, sfaturi care ne vor ajuta și motiva în diferite momente ale vieții. Depinde de fiecare cum și când le va pune în aplicare. Fetelor, nu ezitați să puneți mâna pe carte!
Niciodată nu este prea târziu să-ți pui planurile în aplicare și să faci ceea ce îți place cu adevărat. Trebuie doar să ai încredere și să muncești pentru ce îți dorești. Nu contează părerea celorlalți, faci ce faci pentru tine, nu pentru ei. Chiar dacă n-o să reușești din prima încercare, nu renunța și luptă mai departe pentru pasiunea ta. Și tu poți fii o #Girlboss!
Nota mea: 5/5
No comments:
Post a Comment