Copiii întunericului (Neamul Corbilor) de Lavinia Călina (recenzie)

Autor: Lavinia Călina
Editura: Herg Benet
Anul apariției: noiembrie 2014
Pagini: 288

“Tu cât de mult te poți ascunde de magie?”

Roxana și Nicol, două adolescente cu personalități aparent diferite, devin cele mai bune prietene după o noapte în care viața li se va schimba complet. Împărtășind același secret, ele vor încerca timp de mai mulți ani să ducă împreună o existență cât mai banală, cotidiană, pentru a se ascunde de cei care le doresc, probabil, moartea.

Dar chiar secretul nu este ceea ce pare. Devenite pioni în mijlocul unei confruntări seculare între cele mai puternice neamuri de vrăjitori, cele două tinere au de ales între a fugi mereu sau a-și înfrunta adversarii. Întunericul este însă foarte aproape, mult prea aproape…

Magie și acțiune, răsturnări de situație, intrigi țesute de veacuri, iubiri blestemate; un creuzet al coșmarurilor devenite realitate, în care moartea pândește din colțul oricărei străzi, în ochii oricărui trecător și chiar din adâncul propriului suflet. Lupta abia a început, iar Neamul Corbilor este mai decis ca niciodată să fie cel care va câștiga supremația asupra întregii lumi.

Gândurile mele

Aveam această carte de ceva vreme (a se traduce: "mai bine de juma' de an") în bibliotecă. Nu ştiu ce m-a tot ţinut la distanţă de ea, de n-am citit-o până acum. Îi mai aruncam eu, din când în când, nişte priviri pe ascuns, îmi mai arunca şi ea, dar degeaba. Niciodată nu ni se intersectau privirile. Cred că, inconştient, am aşteptat momentul potrivit pentru a o "prinde" în plin flagrant, altfel nu-mi explic. 

Adevărul este că nu este prima dată când mi se întâmplă să citesc o carte după mult timp de când o am şi nu pot să nu observ că le citesc doar atunci când simt nevoia să o fac în privinţa fiecăreia. Cred că le percep şi rezonez mai bine cu ele, dacă le citesc la momentul lor şi nu mai devreme. Și, bineînțeles, cartea este citită de vreo trei luni, dar de-abia acum am reușit să revin și cu recenzia. 

Atunci când vorbim despre lumea fantasy, avem parte de un război pe viață și pe moarte între forțele binelui și ale răului, de când lumea. În acest caz, între neamurile de vrăjitori, fiecare luptând pentru a fi cel mai puternic dintre toți. Pe când unii aleg să ajungă la supremație pe calea cea dreaptă, mai grea, ceilalți aleg calea mai ușoară, aceea de a călca pe cadavre cu orice preț. Dintre cele cinci neamuri care conviețuiesc împreună, fie că vor sau nu, cel mai înspăimântător ni se prezintă ca fiind Neamul Corbilor, datorită drumului pe care acesta l-a ales ca să ajungă acolo unde își dorește. Cine cade pe mâna acestor indivizi, nici că va mai avea vreo șansă să scape, dacă nu acceptă ceea ce i se cere.

"Când ești pe fugă, nu te mai gândești la ce lași în urmă, la persoanele pe care s-ar putea să nu le mai vezi, la locurile frumoase prin care nu o să te mai plimbi, la prieteni în compania cărora nu o să mai bei o bere, la cartea pe care nu ai mai returnat-o la bibliotecă. Și cu siguranță nu te gândești că ai uitat pe noptieră CD-ul cu formația preferată. Nu, atunci când fugi, tot ce vrei e să scapi, să ajungi cât mai repede posibil într-un loc în care nimeni să nu te cunoască și nimeni să nu știe ce ai făcut."

Așa cum ne spune și descrierea, povestea se învârte în jurul a două tinere obișnuite, care își duc traiul monoton de zi cu zi. Totuși, ele sunt mult mai mult decât ceea ce vor să pară la prima vedere. Cele două, Roxana și Nicol, au crescut în același sat și se cunoșteau doar din vedere, neinteracționând prea mult una cu cealaltă. Dar, în urma unui eveniment nefericit petrecut cu șapte ani în urmă, n-au avut altă alternativă decât să părăsească locul natal și să fugă departe de ce s-a întâmplat. Din acea clipă, fetele se apropie, depind una de alta și leagă o prietenie profundă și plină de secrete, încercând să se comporte cât mai normal, ca și cum nimic nu le-a afectat.

"Nu m-am temut niciodată de întuneric, de creaturile ce se puteau ascunde printre umbre. Mai frică mi-a fost de oamenii care se amestecă printre razele soarelui, cei ce te amăgesc doar cu un zâmbet cald și o îmbrățișare, cei ce te ademenesc cu vocea lor suavă, cei care te trădează fără să clipească. Să nu îți fie frică de întuneric, căci de la întuneric știi la ce te poți aștepta, să îți fie frică de lumină, căci lumina e cea care te orbește." 

Totuși, trecutul are altceva în plan pentru ele, surprizându-le în cele mai neașteptate momente. O clipă de neatenție le-a costat monotonia în care se complăceau zilnic și, acum, neîncrederea, teama și neputința plutesc în aer. Amândouă sunt confuze, nu mai știu cine le vrea binele și cine le vrea răul, deși s-au ferit atâta vreme să fie prinse în acest război pe care nu vor să-l poarte. Roxana și Nicol se trezesc între două lumi care nu le oferă niciuna ceea ce își doresc cu adevărat: un loc al lor. Un loc în care să nu mai fie nevoite ca, la orice pas făcut, să se uite înapoi pentru a se asigura că nu sunt pândite din umbră. Un loc care să le mențină în siguranță, ori de câte ori trecutul amenință să le vină de hac. Un loc în care să se simtă “acasă” cu adevărat.

Pe măsură ce înaintăm cu lectura, ni se dezvăluie alianțe neașteptate și legături interzise între neamurile de vrăjitori. Secrete întunecate din trecutul personajelor ies la iveală și nu știi cum să mai reacționezi în privința lor. Este destul de greu să îți dai seama de ce parte a taberei se află fiecare și chiar tu însuți te gândești dacă faci alegerea corectă de a te încrede în cineva anume.

"Oamenii vin și pleacă din viața ta. Chiar dacă au fost prezenți pentru o scurtă perioadă sau una mai îndelungată, atunci când îi pierzi lasă în urmă un gol cât de mic în inima ta. Să pierzi pe cineva drag e cumplit. Există două moduri prin care asta se poate întâmpla. O persoană poate decide să iasă voluntar din viața ta. Îți întoarce spatele și își vede de drumul lui. [...] Dar ce faci atunci când ruptura se produce brusc? Atunci când moartea ți-o răpește." 

Începe să-mi placă din ce în ce mai mult faptul de a citi povestea prezentată din două perspective, acestea alternând între ele. Astfel, putem afla mai multe despre personaje și despre percepția lor asupra situațiilor care li se ivesc dinaintea ochilor. Descoperim cum gândesc fiecare, ce este corect sau greșit în alegerile pe care le fac și cum fac față problemelor întâmpinate.

Un alt plus pentru care mi-a plăcut cartea a fost acțiunea din abundență. Nici dacă ai vrea, nu poți să te oprești până ce n-ai terminat tot de citit. Autoarea nu-ți lasă posibilitatea de a te plictisi nici măcar o clipă. Te ține în alertă până la finalul volumului, unde îți dă lovitura de grație, împingându-te cu nonsalanță în situația de ați face tot felul de scenarii, care mai de care, în privința continuării.

Dacă doriți să vă pierdeți printre intrigi și secrete cutremurătoare de care n-ar trebui să știți, asta dacă țineți la viața voastră, Neamul Corbilor este exact genul de carte de care aveți nevoie. Povestea creionată de Lavinia o să vă dea lumea peste cap și o să vă prindă atât de tare în plasă, încât nici măcar n-o să aveți timp să clipiți la cât de repede se mișcă lucrurile, atunci când vrăjitorii se perindă printre oameni ca și cum ar fi unii de-ai lor.  

Nota mea: 5/5

Cartea o găsiti aici!

Dede