Recenzie film: 12 Years a Slave

Gândurile mele(Simona):    Solomon Northup un om negru liber este răpid și vândut ca sclav. De aici începe toată drama lui Solomon, el încearcă să spună cine e, dar nimeni nu-l ascultă. Pentru că încearcă să lupte pentru libertatea care i-se cuvine în acte, este bătut și torturat în moduri grotești.

    Am foarte multe sentimente amestecate cu privire la acest film, încă nu înțeleg de ce unii oameni se pot purta atât de urât doar pentru că au altă culoare a pielii. Nimic nu le dă dreptul să maltrateze acești oameni lipsiți de apărare. Am fost foarte revoltată pe tot parcursul filmului, am plâns cred că la fiecare lovitură de bici pe care acești bieți oameni o primeau pe nedrept. Câteodată mă gândesc dacă lucrurile nu au fi putut sta altfel. Dacă ei erau tratați ca niște persoane normale, nu ca niște sclavi. La vremea respectivă existau servitori care erau tratați de 10 ori mai bine decât sclavii. De ce nu puteau fi și ei tratați așa? În acte ei erau proprietatea cumpărătorului înțeleg asta, ei oricum dacă încercau să scape erau găsiți și puși din nou la muncă. Nu e ca și cum ar fi putut să facă ceva în legătură cu situația lor! Erau condamnați și o știau foarte bine. 

   Acum o altă nelămurire a mea este cum au ajuns acești oameni să fie vânduți ca un kilogram de cartofi la colț de stradă. Mi-se pare de necrezut că poți vinde un om cu acte. Și totuși este o perioadă din istoria lumii, care mă dezgustă și revoltă teribil. 

    Mă gândesc oare ce s-a întâmplat cu acei copii separați de mame, lipsiți de apărare. Vânduți pentru cine știe ce plăceri bolnave poate. 

   Știu că nu pot schimba nimic în legătură cu acești oameni cum nici Solomon nu a putut să-i aducă în fața justiției pe cei care i-au luat fără drept 12 ani din viață! Pot doar să mă revolt și să plâng în cinstea tuturor acelor suflete nevinovate, moarte și torturate până la epuizare din dorința bolnavă a unor indivizi cu bani.

Nota mea 5/5

Academia Vampirilor- Vampire Academy (2014)

Recenzie: Academia Vampirilor (2014)

Descriere:

Academia Sf. Vladimir nu este o şcoală ca oricare alta, ci un loc secret, ascuns în străfundurile pădurilor din Montana, în care moroii (vampiri vii şi muritori) sunt educaţi în tainele magiei, iar tinerii dhampiri (jumătate oameni, jumătate vampiri) sunt antrenaţi să-i apere de atacurile sângeroase ale strigoilor (morţi vii), cei mai înspăimânttori şi mai periculoşi vampiri.
Rose Hathaway, o fată dhampir, se pregăteşte să devină gardă de corp pentru prietena ei cea mai bună, prinţesa moroi Lissa Dragomir. Antrenamentul pentru lupta cu strigoii este unul dur şi epuizant, iar pe lângă intrigile şi comploturile din Academie, situaţia ei se complică din cauza unei idile tăinuite şi interzise. Având o legătură psihică ieşită din comun, cum nu s-a mai întâlnit de secole, cele două eroine încearcă să facă faţă ameninţărilor...

Regia

Mark Waters

Scenariul

Richelle Mead

Daniel Waters

Distributia

	Olga Kurylenko	Kirova
	Joely Richardson	regina Tatiana
	Sarah Hyland	Natalie Dashkov
	Gabriel Byrne	Victor Dashkov
	Claire Foy	Sonya Karp
	Zoey Deutch	Rose Hathaway
	Danila Kozlovsky	Dimitri Belikov
	Lucy Fry	Lissa Dragomir
	Sami Gayle	Mia Rinaldi
	Cameron Monaghan	Mason Ashford
	Ramon Tikaram	dl. Meisner
	Dominic Sherwood	Christian Ozera

Gândurile mele (Roxana):

Ghiciți ce film ecranizat după o serie celebra am văzut? Da! Academia Vampirilor... și mi-a plăcut! Mi-a plăcut! Nu înțeleg de ce mi-a fost atât de teamă să-l vizionez, pentru că a fost foarte bine realizat- scene de bătaie, amor, gelozie tipică liceului și... vampiri!



Inițial, mă gândeam că o să fie doar o parodie de el (în mai multe sensuri), dar după ce l-am vizionat, am realizat că s-a păstrat viziunea scriitoarei, chiar și cu modificările față de carte, esența a rămas.



Dar să trecem la subiectul filmului- pentru cei care încă nu ați devenit dependenți de scriitura lui Mead (ferice de voi, pentru că nu vă gândiți în permanență când ”bunăciunea” de Adrian Ivashkov vă va onora cu prezența lui aka sindromul Bloodlines aka secolele ce vor trece până când va apărea Silver Shadows), ei bine, avem  o rasă străveche de vampiri buni, moroi, care încearcă să trăiască în liniște, păstrând cu atenție propriile lor tradiții și taina existenței lor de oameni. Dar, sunt puțini, sunt slabi (au renunțat la folosirea puterilor lor) și sunt vânați mai ceva decât un porcușor de ziua Ignatului... așa încât, este surprinzător că rasa lor mai există, dacă ne gândim la strigoi, dar au un avantaj puternic de partea lor... pe dhampiri, o rasă rezultată în urma încrucișării, cu muuult timp în urmă, a moroilor cu oamenii obișnuiți.



Astfel încât, dhampirii sunt educați de mici copii de către moroi, în aceleași școli unde sunt educați moroii, să își dedice existența, iar la nevoie chiar viața pentru protecția moroilor.

Efectele speciale au fost destul de bune, astfel încât totul părea destul de veridic, acțiunea nu a stagnat, fiind tăiate unele scene din carte, dar in niciun moment nu m-am plictisit, deși au fost unele momente în care mi-am spus ”da, știu scena asta”, de fapt, mărturisesc că am fost mai încântată de schimbări, care au adăugat unele momente de originalitate, dat fiind faptul că filmul este ecranizat după o carte pe care deja am citit-o, dar am încercat să fiu subiectivă și pot garanta că fanii ce nu au citit cartea încă, vor înțelege filmul și se vor bucura de el.

Verdict final- Urmăriți filmul! Urmăriți filmul! Urmăriți filmul! Scene de acțiune, iubire, comploturi și ceea ce se prefigurează a fi cel mai mare război între 3 rase diferite, toate le veți putea vedea doar în ”Academia Vampirilor”!

Ps: La sfârșit (chiar aproape de generic) apare o scenă ce ar putea schimba puțin scene importante din carțile următoare din serie- personal, o ador!

Nota mea: 5/5

Recenzie: The Book Thief (film 2013)

Filmul a apărut pe data de 28.02.2013!

Recenzia cărţii o găsiţi aici.

Gândurile mele (Simona):

     Am fost ieri la premiera filmului „Hoţul de cărţi” şi a fost pur şi simplu perfect! Cel mai bun cuvânt pentru a descrie acel film. Personajele au fost alese impecabil, imaginile din perioada Germaniei naziste au fost incredibil de precise şi foarte similare cu cele din mintea mea. Mi-a părut rău şi mi-a părut bine, plângeam şi râdeam alături de Liesel. Actriţa care a interpretat-o pe fată, Sophie Nelisse a jucat foarte mine, a fost realistă şi mi-a transmis starea şi sentimentele sale. Rudy interpretat de Nico Liersch a fost dulce şi dulce şi întodeauna acolo pentru fata iubită. 

    Geoffrey Rush a fost cireaşa de pe tort când am văzut castingul şi am observant că-l va interpreta pe Hans emoţiile mele depăşiseră limita normalului pentru că îl ador pe acest actor. Nu am cuvinte să descriu cât de mult îmi place cum joacă! Sunt sigură că-l ştiţi din “Discursul regelui” unde l-a interpretat pe Lionel Logue sau din “Quills” unde l-a interpretat pe Marchizul de Sade. În rolul lui Hans a fost detaşat şi mi-a plăcut foarte mult să văd transpusă pe ecrane relaţia dintre el şi fata sa. O relaţie incredibil de emoţionantă care m-a făcut să mă gândesc la propria mea relaţie cu tatăl meu şi să-mi dau seama că sunt similare. 

    Relaţia dintre Liesel şi Rudy este atât de nevinovată încât îmi făcea sufletul să vibreze de bucuria sentimentului de inocenţă, de iubire dezinteresată. Acest băiat mi-a dat o lecţie de viaţă, o lecţie incredibilă care m-a lăsat descumpănită şi pentru asta nu-l voi uita niciodată. 

    Cât despre Max, ei bine el este cel care o va învăţa pe Liesel puterea cuvintelor. El o va face să le mânuiască şi să-şi scrie propria poveste. Va fi tragică, dar povestea hoţului de cărţi va fi spusă!

    Moartea reuşeşte să ne facă pielea de găină şi să ne reamintească de fiecare dată când are ocazia că existenţa umană este trecătoare. Un fapt trist, dar real! Intervenţiile ei au venit chiar la momentul oportun. Chiar aveam destul de multe emoţii în legătură cu acest aspect pentru că nu-mi prea puteam imagina cum vor fi transpuse pe ecran cuvintele acestui personaj macabru, dar regizorul a făcut o treabă foarte bună.

    Urmăreşte cartea într-o proporţie cam de 80% , dar au fost menţionate cele mai importante scene şi cred că asta contează cel mai mult. Sfârşitul a fost….aviz celor care nu au şerveţele la ei mai bine ar cumpăra un pachet pentru că vor avea nevoie.

    Sper să mergeţi să-l vedeţi dacă aş putea să aduc filmul la voi l-aş aduce cu plăcere, dar din păcate îmi este imposibil să fac asta. Ţin pumnii strânşi să vă placă la fel de mult cum mi-a plăcut şi mie şi poate veţi dori să citiţi şi cartea pentru mai multe detalii superb scrise de Markus Zusak.

Nota mea 5/5

Hobbitul dezolarea lui Smaug

    Aţi fost să vedeţi filmul sau intenţionaţi să mergeţi? Eu îmi foi face timp să merg să-l văd mi-se pare foarte bine ecranizat.

UK’s National Book Award pentru FATA DISPĂRUTĂ de Gillian Flynn!

Gillian Flynn a obţinut UK’s National Book Award for International Author pentru romanul Fata dispărută, apărut la Editura Trei. Această pestigioasă distincţie vine după ce cartea s-a aflat în toate topurile internaţionale de vânzări.

Pe 3 octombrie 2014, va avea premiera internaţională şi filmul realizat după cartea Fata dispărută, publicată în peste 30 de limbi. Filmul Fata disparută este regizat de David Fincher şi îl are în rolul principal pe Ben Affleck.

Gillian Flynn s-a născut în 1971, în Kansas City, Missouri. A obţinut licenţa în literatură engleză şi jurnalism la University of Kansas, după care şi-a luat masteratul în jurnalism la Northwestern University, Chicago.

Timp de zece ani a scris pentru revista Entertainment Weekly. Romanul său de debut, Dark Places, publicat în 2006, a câştigat de două ori Dagger Award – prima carte care a obţinut vreodată două premii Dagger în acelaşi an. Al doilea roman al lui Gillian Flynn, Sharp Objects, publicat în 2009, a fost un New York Times Bestseller.

În Fata dispărută, desemnat ”thrillerul anului” de The Observer, Gillian Flynn trasează cu subtilitate portretul unei femei care încearcă să mulţumească un soţ imposibil, dar anumite indicii sugerează că nu totul este aşa cum pare. O versiune a faptelor ascunde o alta într-un roman care manipulează în mod inteligent cititorul.

 “La început, am fi tentaţi să credem că este un thriller psihologic convenţional. Dar în romanul lui Gillian Flynn, nimic nu este ceea ce pare a fi. Flynn creează o intrigă spectaculoasă, observând cu subtilitate efectele crizei asupra vieţii de cuplu.” – The Times

Cartea poate fi comandată AICI!